sâmbătă, 25 septembrie 2010

îngheţul


-->















  
 
--> -->
tot mai multe guri îmi apar în tălpi în piept

în frunte. mama ne cheamă la masă

îmi spune că numai pentru mine ar trebui să pună 

stelele la prăjit. e cazul să-ţi mai crească şi mîini  

pentru cît urmează să mănînci.

nu mamă nu hrana îmi e de folos

şi tăcerile astea care dau năvală.

ea nici nu m-ascultă pregăteşte un aluat

ce lipeşte crăpăturile somnului

îmi croşetează zeci de mănuşi

uite se-apropie iarna

şi vor îngheţa cuvintele suflate în căuşul palmei.








 tablou: Yo Coquelin

2 comentarii:

  1. Să facem în aşa fel încît cuvintele să nu îngheţe niciodată. Ce s-ar face lumea fără Cuvînt?
    Da, ce bune sunt stelele prăjite !

    RăspundețiȘtergere
  2. :)
    şi cele confiate sunt bune. iar unele au sîmburi pe care, dacă-i înghiţi, îi poţi transforma în mici lanterne pentru cînd e întuneric în vis :)

    RăspundețiȘtergere