E un cer răsturnat
Coastele – ţesătură peste întinderea nopţii
Mătăsuri albastre, gheare de fiară visată
Geamăna mea îmi spune de fiecare dată când ne întâlnim
Că eu nu exist
Tot ce vede ea este o lumină stinsă venind de departe.
tablou: Daria Petrilli
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu