luni, 27 septembrie 2010

no timpiano de

-->
pe insula albă
din sîmburii de măr
cresc vise fructifere

numai cei care s-au întors
stau în faţa uşii
prea tulburaţi pentru a bate

atîta timp cît lumina e palidă
ne vom spune mai sincer
despre noi

toate lucrurile
ca şi cum ar fi ale mele
şi tăcerea şi frica
aşteaptă

le adun într-un parfum
inima cu gît de sticlă
ştiu că nu le va risipi




tablou: Jacek Yerka

2 comentarii:

  1. Mi-ar prinde bine şi mie un altoi dintr-un vis fructifer şi-un exil pe o insulă albă, pe care, într-un alt vis, am părăsit-o...şi de atunci stau în faşa uşii prea tulburată pentru a bate!

    RăspundețiȘtergere
  2. eu am nişte puieţi de viscireş. numai că trebuie să fii atentă unde-i plantezi, fiindcă pot rezulta, în timp, combinaţii de genul: visin, somnuc sau onirodiu.

    RăspundețiȘtergere